Mimetism Salvator


Am fost o saptamana la Sibiu, sa fac sondaje de opinie. Motivul oficial fiind. Cele doua colege de lucru si de camera, studente tinere si blonde, cu gradini roz inflorite in loc de unghii si cu umorul vulgar, m-au privit din start cu suspiciune. Una dintre ele, descurcareata si total lipsita de imaginatie, isi purta anost trupul minunat construit, viguros, de salbaticiune tanara. O urmaream adesea cu privirea prin camera. Ca sa supravietuiesc, am apelat din instinct la un mimetism salvator (nu degeaba cea atat de frumoasa, imi spune mai muta), mi-am ciopartit vorbirea si mi-am transformat rasul intr-o explozie stridenta. Totul mergea ca pe roate, fetele ma acceptasera, pana cand, la finele primei zile, am scos din ghiozdan una din cartile primite de la un prieten (asa se intampla mereu cand merg prin vizite, amicul meu tace mult cu nasul in ecranul laptopului, dupa care se ridica brusc, scormoneste prin peretele de carti si-mi pune in brate volume de poezie). In camera s-a facut liniste, apoi una din fete m-a intrebat cu tonul acela dispretuitor, dar care lasa loc de gratiere daca raspunsul este unul potrivit: Ti-ai adus sa citesti? M-am balbait si m-am lepadat de carte, si de mine insami, cu toata lasitatea de care sunt in stare si pe care de multe ori o numesc dorinta de convietuire in pace cu ceilalti. Am citit ieri irezistibil, totusi, si mi-am spalat pacatele. Va voi povesti ce a urmat zilele urmatoare...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu